Fosa septica asigura lichefierea partiala a materiilor poluante concentrate in apele uzate, de asemenea asigura retinerea meteriilor solide si a deseurilor plutitoare. Asigura o pretratare eficace si o lichefiere a dejectiilor evacuate dintr-o gospodarie ce nu poate fi legata la o retea de canalizare, este indispensabila fazei de epurare a apelor. in unele cazuri, ea poate constitui o alternativa economica de asanare a retelelor de apa din zona.
Pentru antrenarea spre fosa a deseurilor fecaloide si menajere este necesara o cantitate mare de apa. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totusi pure. Fosa nu asigura decat o pretratare a acestora. Mai precis germenii patogeni nu sunt retinuti de fosa septica decat in proportie de 90%. Insa ractica a dovedit ca apele ce se emit de fosa septica sunt mai pure decat cele existente in unele lacuri, mai ales in ce priveste numarul de particule in suspensie.
Constructia si intretinerea unei fose septice necesita o mana de lucru calificata;
Materiile solide se acumuleaza, in general, in primul compartiment unde sufera o fermentatie anaeroba bazica. Aceasta fermentatie antreneaza productia de oxid si bioxid de carbon, hidrogen sulfurat si metan. La suprafata bulele antreneaza particule de noroi care sfarsesc prin a forma o crusta. La fund, materiile solide se depun. Gazele se elimina prin orficii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimina prin vidanjare periodica.
Dupa primul compartiment, un al doilea primeste efluentii decantati sub forma unui fluid limpede. Cu toate acestea, apele rezultate din fosa septica nu trebuie sa fie considerate pure. Dupa un timp, care poate dura intre 1 si 3 zile, lichidul rezultat este evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc o filtrare mai profunda, se poate afirma chiar totala, datorita patului filtrant prin care trebuie sa treaca.
Fosele septice sunt concepute astfel ca sa asigure imobilitatea lichidului si in consecinta sa faciliteze sedimentarea materiilor solide in suspensie. Totul depinde de durata de retentie, de sistemul ales pentru intrarea si iesirea lichidului ca si de frecventa vidanjarii.
Grasimile, uleiurile si alte materii mai usoare decat apa plutesc la suprafata si constituie un strat de spuma susceptibil de a se transforma intr-o crusta destul de dura. Lichidele se deplaseaza intre aceasta crusta si depozitul de pe fund.
Materia organica, prezenta in noroiurile depuse si crusta de spuma, sunt descompuse de bacterii anaerobe, care le transforma in marea lor majoritate in apa si gaz.
Noroiurile depuse pe fundul rezervoarelor au tendinta de a se intari sub greutatea lichidului si materiilor solide care le acopera. Ce este sigur, volumul lor este foarte inferior celui al materiilor solide care alimenteaza fosa. Bulele de gaz care se degaja provoaca o oarecare perturbatie a scurgerii naturale. Viteza procesului de digestie creste cu temperatura, cu un max pe la 350C.
Utilizarea sapunurilor ordinare in cantitati normale nu afecteaza procesul de digestie. De asemenea detergentii din categoria „ecologici” care in prezent tind a fi singurii de pe piata. In schimb, folosirea de dezinfectanti in cantitati mari, omoara bacteriile si inhiba procesele de digestie.
Lichidele din fosele septice sufera modificari biochimice, dar pana la ora actuala, conform OMS, nu exista date certe asupra disparitiei microorganismelor patogene. Ba mai mult, studiile efectuate separat pe mai multe fose septice de Majumder si Phadke arata ca desi 80-90% din ouale de ascaris dispar, efluentii mai contin destule oua viabile.
Concluzia este ca efluentii evacuati din fosele septice contin inca germeni patogeni si nu se recomanda folosirea lor pentru irigatii.
Extrapoland, situatia actuala din locuntele rurale si in destul de multe zone orasenesti lipsite de canalizare, din Romania, cand dejectiile menajere se deverseaza sau se ingroapa in curtea locuintei este intolerabila. Prezenta documentatie nu-si propune sa analizeze ce se intampla cu rezidurile colectate prin vidanjarea foselor septice, dupa ce acestea sunt preluate de cistene.